Uneori, deshidratarea nu vine cu senzația clară că îți este sete. Trece prin zi sub forma unei dureri de cap, a unei stări de moleșeală sau a unei guri uscate pe care o pui pe seama cafelei, a aerului condiționat ori a unei nopți dormite prost. Dacă aportul de lichide rămâne prea mic mai multe zile la rând, corpul începe să economisească apa, iar semnele pot deveni discrete și ușor de ignorat.
Când vorbim despre deshidratare cronică, ne referim la un aport insuficient de lichide sau la pierderi repetate, pe o perioadă mai lungă. Nu este o etichetă pe care să ți-o poți pune singur doar după un singur simptom. Totuși, anumite tipare merită observate cu atenție.
Setea nu este singurul semnal!
Mulți oameni așteaptă să le fie foarte sete înainte să bea apă. Problema este că senzația de sete poate apărea mai târziu, mai ales la vârstnici, în perioade aglomerate sau când ești obișnuit să amâni pauzele. Câteva înghițituri luate la întâmplare nu compensează neapărat o zi întreagă în care ai băut prea puțin.
Un indiciu mai util este să privești mai multe semne împreună. Urina mai închisă la culoare și mai puțin frecventă decât de obicei poate sugera că organismul păstrează apa. Totuși, culoarea urinei este influențată și de unele alimente, suplimente sau medicamente, așa că nu reprezintă singură o metodă de diagnostic.
Semne ușor de confundat cu alte probleme:
Durerea de cap, oboseala, amețeala ușoară, dificultatea de concentrare și senzația de slăbiciune pot apărea atunci când nu bei suficient, dar au și multe alte cauze. Somnul insuficient, mesele neregulate, anemia, infecțiile, glicemia modificată sau tensiunea arterială pot produce manifestări asemănătoare.
La farmacie, se întâmplă des ca o persoană să caute ceva pentru energie, deși problema imediată poate fi lipsa pauzelor, căldura din încăpere sau aportul redus de lichide. Nu înseamnă că apa rezolvă orice stare de oboseală. Înseamnă doar că merită să verifici și această piesă simplă din rutina ta.
De unde poate apărea, de fapt, lipsa de lichide?
Nu doar canicula deshidratează. Febra, vărsăturile, diareea și transpirația abundentă cresc pierderile. La fel se poate întâmpla dacă lucrezi într-un spațiu foarte cald, faci sport fără pauze sau bei multe băuturi cu cofeină în locul unor lichide obișnuite. Alcoolul poate favoriza pierderea de apă și nu este o soluție pentru hidratare.
Unele tratamente pot modifica eliminarea apei sau pot produce uscăciunea gurii. Diureticele, anumite medicamente pentru alergii, unele tratamente pentru tensiune, laxativele folosite excesiv și medicamentele cu efect anticolinergic sunt exemple de categorii care trebuie discutate cu medicul sau farmacistul. Nu opri singur un tratament și nu schimba doza doar pentru că ai observat aceste semne.
Și mediul contează. Aerul uscat din încăperi încălzite sau climatizate poate accentua senzația de gură, buze și nas uscate, fără ca acest lucru să dovedească o deshidratare generală. De aceea, e mai util să urmărești ansamblul: cât bei, cât pierzi, cât de des urinezi și cum te simți în mod repetat.
Cum îți urmărești hidratarea fără să transformi ziua într-un calcul?
Nu există aceeași cantitate potrivită pentru toată lumea. Nevoile depind de temperatură, activitate fizică, alimentație, vârstă și starea de sănătate. O parte din apă provine și din alimente, precum supele, iaurtul, fructele și legumele. În loc să urmărești rigid o cifră, încearcă să observi un ritm regulat al consumului.
Ține apa la îndemână la birou, în mașină sau în geanta de sport, ca să nu depinzi numai de senzația de sete.
Bea câteva înghițituri la mese și între mese, mai ales în zilele călduroase sau când ești activ.
Observă dacă urina devine constant mai închisă și mai rară decât de obicei, nu doar după o singură dimineață.
În perioadele cu febră, vărsături sau diaree, cere sfatul farmacistului despre soluțiile de rehidratare orală; acestea nu sunt același lucru cu băuturile dulci sau energizante.
Dacă uiți să bei, leagă hidratarea de obiceiuri deja existente, cum ar fi pauza de masă sau întoarcerea de la toaletă.
Un detaliu important: dacă ai insuficiență cardiacă, boală renală, boală hepatică sau ți s-a spus să limitezi lichidele, nu crește brusc aportul fără recomandare medicală. În aceste situații, prea multe lichide pot fi la fel de nepotrivite ca prea puține.
Când să consulți medicul?
Solicită ajutor medical dacă apar confuzie, somnolență neobișnuită, leșin, amețeală intensă, lipsa urinei timp de multe ore, palpitații, respirație dificilă, vărsături persistente sau imposibilitatea de a păstra lichidele. Consultul este indicat și dacă oboseala, setea excesivă, urinarea frecventă sau uscăciunea gurii persistă, deoarece aceste simptome pot avea cauze care nu țin de simpla hidratare. Pentru copii, vârstnici, persoane însărcinate și oameni cu boli cronice, pragul pentru a cere sfatul medicului trebuie să fie mai scăzut.
O hidratare bună nu înseamnă să bei forțat cantități mari, ci să nu lași pierderile și uitarea să devină rutina zilnică. Dacă observi un tipar repetat, notează câteva zile când apar simptomele, ce lichide consumi și dacă există febră, efort sau tratamente noi. Aceste informații îi pot fi utile medicului sau farmacistului.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
