Ce se schimbă în corp în jurul menopauzei?
Menopauza este confirmată după 12 luni consecutive fără menstruație, însă tranziția poate începe cu ani înainte. În această perioadă, nivelurile de estrogen și progesteron fluctuează, iar simptomele nu apar după un calendar identic pentru toate femeile. Unele observă cicluri neregulate și bufeuri, altele resimt mai ales oboseală, schimbări de dispoziție sau o sensibilitate crescută în zona pelvină.
Estrogenul are efecte în mai multe țesuturi, nu doar asupra aparatului reproducător. El contribuie la menținerea elasticității țesuturilor, la sănătatea osoasă și la funcționarea normală a vaselor de sânge. Odată cu scăderea lui, corpul poate avea nevoie de mai mult timp pentru recuperare după efort, iar masa musculară și densitatea osoasă pot scădea treptat. Înaintarea în vârstă, sedentarismul, fumatul și alte boli contribuie și ele, deci nu este corect să punem fiecare schimbare exclusiv pe seama menopauzei.
Planșeul pelvin: nu doar o problemă de slăbiciune!
Planșeul pelvin este format din mușchi și țesuturi care susțin vezica, uterul și rectul. Acești mușchi participă la controlul urinei, la stabilitatea trunchiului și la senzațiile din timpul contactului sexual. După menopauză, modificările hormonale, nașterile anterioare, constipația, tusea cronică sau lipsa de mișcare pot influența felul în care funcționează.
Uneori, mușchii sunt prea slabi și apar pierderi de urină la tuse, râs sau efort. Alteori sunt permanent încordați. În această situație, exercițiile făcute la întâmplare pot accentua tensiunea și disconfortul. Durerea la penetrare, senzația de presiune sau dificultatea de a relaxa zona nu trebuie normalizate doar pentru că ai ajuns la menopauză. Un fizioterapeut specializat în recuperarea planșeului pelvin poate evalua dacă ai nevoie de întărire, relaxare, respirație coordonată sau alt tip de program.
Ce poți face în viața de zi cu zi?
Mișcarea regulată ajută musculatura, oasele și dispoziția. Mersul alert, exercițiile de forță adaptate și activitățile care îți îmbunătățesc echilibrul sunt mai utile decât perioadele scurte de efort intens urmate de sedentarism. Contează și lucrurile simple: să eviți să amâni constant mersul la toaletă, să previi constipația și să înveți să expiri în timpul efortului, în loc să îți ții respirația.
Notează timp de câteva săptămâni simptomele, momentul apariției și ce le agravează.
Introdu treptat exerciții de forță și mers, dacă starea de sănătate îți permite.
Nu începe automat exerciții de contractare a planșeului pelvin dacă ai durere sau senzație de încordare.
Discută cu medicul despre medicamentele folosite, deoarece unele pot influența somnul, dispoziția, tensiunea arterială sau funcția sexuală.
Privește menopauza ca pe un motiv pentru un control preventiv: tensiune arterială, greutate, sănătatea osoasă și riscul cardiovascular merită reevaluate.
Unde se potrivesc tratamentele hormonale?
Terapia hormonală pentru menopauză poate ameliora anumite simptome, în special bufeurile și transpirațiile nocturne, iar unele forme locale pot fi recomandate pentru simptome genito-urinare. Nu este însă un tratament potrivit pentru toate femeile și nu se începe după recomandarea unei prietene sau pe baza unui test hormonal făcut acasă. Alegerea depinde de vârstă, momentul apariției menopauzei, istoricul personal și familial, riscul de cheaguri, bolile cardiovasculare, afecțiunile hepatice și antecedentele oncologice.
Există și opțiuni nonhormonale pentru unele simptome, dar tratamentul trebuie ales în funcție de problemă. Un produs cumpărat fără rețetă poate fi nepotrivit dacă ai hipertensiune, iei anticoagulante sau urmezi tratamente pentru depresie, epilepsie ori alte boli cronice. Spune medicului și farmacistului tot ce folosești, inclusiv suplimentele. Naturist nu înseamnă automat lipsit de interacțiuni sau potrivit pentru tine.
Când să consulți medicul?
Programează un consult dacă ai sângerare după ce menstruațiile s-au oprit, durere pelvină persistentă, o umflătură sau senzație de presiune vaginală, pierderi de urină care îți limitează activitățile ori durere la contact care se repetă. Cere ajutor mai repede pentru durere bruscă severă, sângerare abundentă, leșin, lipsă de aer sau durere în piept. Medicul poate exclude alte cauze și poate recomanda ginecologie, urologie, endocrinologie sau fizioterapie, după caz.
Menopauza nu este un singur simptom și nici o etapă pe care trebuie să o suporți fără sprijin. Observă ce s-a schimbat, discută concret despre asta și caută soluția potrivită pentru corpul tău, nu pentru o listă generică de simptome.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
